Ziua 309, Habacuc 1-3 și Coloseni 3

În cartea lui Habacuc avem două profeții făcute lui Izrael, anume că haldeii vor veni și vor pedepsi popoarele Samariei și al lui Iuda, dar și cele din împrejurimi, pentru că Domnul i-a ridicat să pedepsească. Însă va veni și vremea când acești haldei, din pricina aprinderii lor vor trebui să plătească la rândul lor sângele vărsat.
O profeție ce trebuie așteptată să se împlinească, dar pe care Dumnezeu poruncește profetului să o sape în tăblițe relatează tocmai felul cum Dumnezeu rânduiește istoria națiunilor. Cel neprihănit va trăi prin credința sa este menționat aici ca nădejde a celui ce se ține de Domnul, oricât de asuprit ar fi de cel rău.
Și în vremea sa, Habacuc a văzut mulți răi asuprind neprihăniții, și asta îl face să meargă cu plângeri la Domnul.
Totuși, hotărârea profetului de a se bucura în Domnul, în ciuda tuturor lipsurilor, și nădejdea sa că Domnul îl va conduce pe înălțimi este sfârșitul optimist al cărții.
Colosenii sunt îndemnați de Pavel în capitolul 3, îndemn valabil și pentru noi astăzi desigur, să caute mai întâi lucrurile de sus.
Se pare că această prioritate în viață este crunt ignorată astăzi.
Ni se vorbește despre climatul normal creștin, care include iertare, îngăduință, bunătate, și pace. Viața pe care o trăim aici este o viață conectată de lumea cealaltă, de locul pregăti de Isus pentru noi.
Dragostea este legătura desăvârșirii și sfaturile de bun simț promovate de Pavel aici ar putea fi linștit un ghid de bună purtare pentru creștin în viața de zi cu zi.